În perioada anilor de după 1960, sub conducerea lui Litvenko, cercetările în domeniul clonării oamenilor în general și al agenților guvernamentali de teren în special (cei care nu se tem de nimic, nu au sentimente, putând ucide fără prejudecăți) au succes. Astfel ajung să fie create un număr de 46 de clone tip agent de teren, ce sunt inscripționați sub ceafă, cu un cod de bare, fiind recunoscuți doar după două cifre pe care le astfel tatuate.
Litvenko își dă seama de valoarea experimentului și dispare, încercând să evite catastrofele ce ar putea urma. Mulți conducători ai instituției pornesc în căutarea acestuia, iar dr. Delriego se apropie cel mai mult de dovezile care-l pot readuce pe Litvenko. Punctul cheie îl reprezintă o fată din Germania: Katia, care de asemenea are unele puteri prin care vede dincolo de limitele umane, anumite momente-situații și caută un necunoscut și se ferește de oameni și atingerile acestora.
Agentul 47 induce un virus în sediul companiei unde lucra dr. Delriego și apoi ajunge în ascunzătoarea secretă a acestuia. Îl convinge să-i ofere toate informațiile, pentru a-și salva viață și pleacă, luptându-se cu toată armata-pază a acestui doctor, care moare în explozia locației în care-și avea ascunse armele.
Katia este urmărită de Agent 47 care primește misiunea de la Diane ca să o elimine, atât pe ea cât și pe un John Smith ce vrea să pună mâna pe fată.
În continuare, filmul oferă unele surprize și momente care ne readuc în memorie acele previziuni sumbre legate de Apocalipsă și de pierderea umanității în detrimentul sentimentlor și a dorințelor. Oare nu este mai bine să existe dopar oameni ca niște roboți, fără sentimente, fără dorințe, astfel încât să nu conteze doar bogăția și valoarea averii?
Oamenii nu pot fi considerate ființe dacă nu au sentimente, nu gândesc, deci răspunsul este unul clar. Oricum, viața și rapiditatea evenimentelor prezente, conduc cu certitudine la eliminarea sensibilității, a modului de gândire realist și a atașamentului fașă de semeni.
Filmul reprezintă o pledoarie la ideea că omul este o ființă, pentru că are acces ls sensibilitate și iubire. Elicopterele ce apar în cadrul filmului vor să inducă conceptul că oricât de sus s-ar ajunge, niciodată nu este de ajuns. Un elicopter poate fi ușor doborât, astfel încât să se vadă diferența de la cer la pământ.
De asemenea, familia reprezintă totul pentru om, acesta făcând sacrificiul suprem pentru a-i apăra.
Omul gândește conform acțiunilor pe care și le impune, le urmărește, fiind doar o variabilă în timp a propriilor sale acțiuni. Sentimentele însoțesc oamenii în acțiunile lor, iar în mod inevitabil le coordonează simțurile și gândirea. Astfel se pune o întrebare: ce a apărut prima oare, omul sau sentimentele care-l definesc în timp? Omul este dependent…
Hitman: Agent 47 – Hitman: Agent 47, SUA,
Distribuție: Rupert Friend, Hannah Ware, Zachary Quinto, Thomas Kretschmann, Ciarán Hinds, Sebastian Hülk, Emilio Rivera, Rolf Kanies, Dan Bakkedahl,
Regia: Aleksander Bach,
Producător: Twentieth Century Fox Film Corporation,
Anul apariției: 2015,
Gen: thriller, acțiune, crimă,
Durată: 100 min,
Lasă un răspuns