Școala ne învață să memorăm dar nu prezintă modul în care să ne păstrăm informațiile. Memoria conservă ceea ce ne place, ceea ce se află în zona noastră de confort și/sau anumite traume prin care trece omul și-i rămân veșnic întipărite în memoria ascunsă.
Cercetătorul Joshua Foer ne explică existența aș numitei: “Curba uitării” – memoria și amintirile se degradează cu trecerea anilor.
Oamenii au extrem de multe amintiri din trecut care așteaptă să fie descoperite. Memoria vizuală poate fi îmbunătățită de inteligență. Logica gândirii stă la baza memoriei și implicit a raționamentului. Foer informează publicul cititor că există Campionate Mondiale de inteligență și memorie.
Autorul vorbește despre doi asemenea participanți la Campionate Mondiale de inteligență și memorie, urmând ca și el să participe la această competiție descriind evenimentele și probele susținute în propria lui carte.
“Imaginația și realitatea ne călăuzesc creierul.”
“Fiecare nume trebuie asociat cu ceva anume. Când apare o informație, mai multe rețele neurale ale creierului concep gândul….”
Personalităţile care au avut mari realizări în domeniile lor de activitate s-au evidenţiat faţă de celelalte persoane prin diverse abilităţi pe care şi le-au construit în timpul vieţii sau le-au descoperit ca moşteniri genetice. O asemenea personalitate nu poate fi decât unul din liderii de necontestat din domeniul său de activitate.
“Memoria reprezintă o asociere de imagini, nume și informații, fiind o îmbinare de raționament și creativitate.”
Omul trăiește într-un mediu complex cu diverși stimuli și cu numeroase situații întâlnite. Pentru a face față, acesta recurge la categorizarea și ierarhizarea obiectelor reducând diversitatea mediului la categorii și situații mai uşor de rezolvat și de procesat. Clasificarea categoriilor constă în realizarea, departajarea unor clase care includ un grup de obiecte și/sau stimuli, prin elemente specifice categoriei respective. Pe baza acestor clasificări, având informaţiile relevante și disponibile în sistemul cognitiv al categoriei respective şi se pot face predicţii. Încadrarea unui individ într-o categorie de psihodiagnostic, al intelectului limită, îi facilitează accesul la cunoştinţele aferente, disponibile în memorie despre respectiva categorie de diagnostic, prezicând comportamentul acestuia într-o serie de situaţii.
De multe ori, omul impune o clasificare, pe care de fapt o instituie și nu o descoperă în realitate. În funcție de diferite scopuri și/sau activități, se pot forma categorii din obiecte care au foarte puţine caracteristici în comun. Conceptul este una dintre reprezentările mentale posibile ale unei categorii.
Dar ne putem pune o întrebare logică: Oare nu se va altera memoria datorită dezvoltării noilor tehnologii? În prezent există multe memorii externe, calculatoare, GPS, notițe electronice și memoria omului tinde să nu aibă o importanța mare.
Fără să ne dăm seama, societatea influențează destinul individului prin prisma comunității în care trăiește. Oricare persoană, pe lângă cultura, educația și propriile lui valori trebuie să se conformeze rigorilor societății în care trăiește manifestată prin legi, tradiții. Societatea și implicit individul diferă funcție de perioada istorică care-i influențează existența.
Totul ține de om, de mentalitatea acestuia de a reacționa la stimulii externi, de logica și creativitatea acestuia.
Memoria inteligentă – Arta și știința de a-ți aminti totul – Joshua Foer, SUA
Editura Litera,
București, 2013
Lasă un răspuns